logo

RolaxIT

office@rolaxit.com
+40 748 883 974

Chatbotul, o perspectivă istorică şi economică

Chatbotul, o perspectivă istorică şi economică

În ciuda aparenţelor, sistemele chatbot nu sunt o creaţie actuală. Primele idei aua părut la mijlocul secolului trecut, când Alan Turing, unul dintre pionierii ştiinţei computerelor se întrebă dacă maşinile pot gândi şi stabilea parametrii după care o maşină ar trece drept inteligenta. Pe măsură ce calculatoare au început să se dezvolte, în anii 60 au apărut şi primele programe capabile să re să simuleze conversaţia pe baza unor comenzi vocale sau text. Au evoluat împreună cu sistemele de calcul, însă în ultimii ani mulţumită avansului în algoritmii de machine learning şi a reţelelor neuronale, au putut primi un nivel superior de Inteligenţă Artificială, ceea ce a spart gheaţa scepticismului şi a deschis robinetul investiţiilor.

Primul proiect cu notorietate publică s-a numit Eliza, un program conversaţional bazat pe limbaj natural lansat de Joseph Weizenbaum (Profesor la Massachusetts Institute of Technology) în Ianuarie 1966. Rula pe o maşină IBM şi urmărea crearea convingerii că utilizatorul dialoghează cu un psihoterapeut. Eliza era programată să pună întrebări deschise şi să facă follow-up la datele introduse. Programul recunoştea cuvinte sau fraze din textul introdus de utilizator şi returna răspunsuri predefinite. Dacă utilizatorul spunea “Am o problemă cu fratele meu”, Eliza continua discuţia cu o replică deschisă “Spune-mi mai multe despre familia ta” sau “Câinele meu a murit” şi continuarea “Câinele tău era important pentru tine”? Astfel se crea iluzia unui nivel de înţelegere şi a unei interacţiuni aproape umane. Termenul chatbot nu există în 1966, insă Eliza a stârni imaginaţia unei generaţii întregi de cercetători, scriitori,scenarişti, regizori etc.

După Eliza au apărut şi alte proiecte care au atras atenţia publicului: Parry în 1972, Racter în 1983, ALICE, în 1995, Jabberwacky în 2005. Dialogul dintre Eliza şi Parry, (disponibil aici https://tools.ietf.org/html/rfc439 ) spre exemplu, a rămas celebru, chiar dacă reflecta limitările tehnologice şi animozităţile dintre cercetători. Se remarcă însă în timp, perfecţionarea acestor sisteme şi obţinerea unui nivel superior de rafinament al conversaţiilor.
Trecerea la chatbot-urile moderne a făcut-o însă IBM Watson, creat în 2006 de cunoscuta companie IT, şi care în 2011 a reuşit să câştige concursul american Jeopardy contra a doi dintre cei mai buni foşti campioni ai spectacolului. Pentru acest succes, Watson a fost pregătiţi timp de cinci ani, rezida în 10 rack-uri cu servere Power 750, care produceau un nivel ridicat de căldură şi zgomot, iar întrebările îi erau adresate printr-o interfaţă de tip text. Ulterior, Watson a devenit baza dezvoltării sistemelor de Inteligenţă Artificială ale IBM.

Obiectivul final în acest domeniu de activitate este construirea unui sistem care să susţină o conversaţie naturală cu un utilizator uman. Progresele recente pe mai multe arii tehnologice ne-au adus mai aproape de acest deziderat.

În ultimi ani, chatbot-urile au depăşit etapa poetică şi au intrat direct în economie prin apariţia asistenţilor virtuali. Siri, Google Now, Alexa, Cortana au conturat o nouă industrie, în care au fost investite miliarde.

În paralel, chatboturile au rămas în sfera divertismentului, iar nume Mitsuku, Roşe, Poncho, Right Click, Insomno Bot, Dr. AI şi Melody sunt probabil cei mai celebri în mediul online. Mitsuku, spre exemplu, a câştigat de patru ori Loebner Prize (o competiţie anuală în care chatboturile sunt evaluate după caracterul uman al conversaţiilor derulate) şi este considerat cel mai bun chatbot conversaţional din lume.

Un moment important pentru această piaţă a fost în 2016 când Facebook a lansat o platformă de tip messenger prin care dezvoltatorii pot crea interfeţe de tip chatbot pentru interacţiunea cu utilizatorii reţelei sociale. La finalul anului 2018, nu mai puţin de 300.000 de chatbot-uri erau active în mesageria Facebook, de trei ori mai multe decât în anul precedent, iar în 2019 creşterea va fi la fel de impresionantă. Saltul a fost posibil atât amprentei uriaşe pe care FaceBook o are în societate (oamenii schimbă lunar peste 2 miliarde de mesaje prin Facebook Messenger) dar şi simplificării procesului de dezvoltare a chatbot-urilor. Cu peste 6 milioane de companii care se promovează activ pe Facebook, oportunităţile sunt greu de imaginat.

Piaţa asistenţilor virtuali bazări pe inteligenţă artificială conversaţionala este prognozata să ajungă la 25.63 miliarde usd până în 2025 (40% ritm mediu de creştere), conform analizelor ResearchAndMarkets. https://www.researchandmarkets.com/reports/3292589/intelligent-virtual-assistant-iva-market-size?utm_source=BW&utm_medium=PressRelease&utm_code=gt3pf7&utm_campaign=1288772+-+Global+Intelligent+Virtual+Assistant+(IVA)+Market+2019-2025%3A+Industry+Size%2C+Share+%26+Trends&utm_exec=joca220prd

O evoluţie incredibilă în urmă cu doar câţiva ani şi care este doar începutul unei noi ere.

@robot
No Comments

Post a Comment

Comment
Name
Email
Website